Module I - Cunoaștere și violența domestică

Modulul 1 – Introducere

Bine ați venit! Obiectivele de învățare ale acestui modul includ următoarele etape importante:

Identificarea conceptelor de bază și a prevalenței violenței și abuzului
Explorarea caracteristicilor violenței domestice care îngreunează activitatea poliției
Trecerea în revistă a legislației naționale, europene și internaționale relevante în domeniul violenței domestice și a modului în care aceasta influențează activitatea poliției
Prezentarea generală a celorlalte teme care vor fi abordate în cadrul acestei formări

Prezentare generală a conceptelor de bază

Care sunt definițiile și formele de violență/abuz?

Prevalența violenței și tiparele acesteia

Ce caracteristici ale violenței domestice îngreunează activitatea poliției?

Privire de ansamblu asupra legislației naționale, europene și internaționale

Care sunt prevederile legislative naționale, europene și internaționale privind violența domestică și cum afectează acestea activitatea poliției?

Privire de ansamblu asupra temelor abordate în celelalte module

Aflați mai multe despre conținutul fiecărui modul și selectați subiectul care vă interesează cel mai mult

Definiție și tipuri

„Violența între parteneri intimi” (VPI) – o formă de violență domestică între soți sau parteneri actuali / foști.

„Violența domestică (VD)” – acte de violență fizică, sexuală, psihologică sau economică care au loc în cadrul familiei sau al unității domestice (Convenția de la Istanbul).

„Violența împotriva femeilor” (VIF) – o formă de VBG îndreptată asupra femeilor, care cauzează sau este probabil să cauzeze suferințe fizice, sexuale, psihologice sau economice (EIGE).

„Violența de gen” (VBG) – violență îndreptată asupra unei persoane pe considerente de apartenenţă a acesteia la un anume gen, identitate sau expresie a genului, sau violenţă care afectează în mod disproporționat persoanele de un anumit gen (UE).

Prevalența cazurilor de violență

27%

dintre femeile cu vârste cuprinse între 15 și 49 de ani, care au avut vreodată un partener, au fost afectate de forme de VPI de-a lungul vieții (EIGE, 2023)

22%

dintre femeile din Europa au fost victime ale violenței fizice și/sau sexuale din partea partenerilor lor începând cu vârsta de 15 ani, prevalența variind între 13% și 32% de la o țară la alta (EIGE, 2023)

41%

de femei din România au fost victime ale violenței domestice în 2023 (Statista, 2024).

În relațiile abuzive, evenimentele violente rareori au loc o singură dată. De obicei, acestea se repetă în timp și pot deveni mai frecvente.

În multe situații, gravitatea actelor de violență crește în timp.

Frecvent, diferite tipuri de violență apar simultan.

De exemplu, un bărbat poate amenința în mod repetat că își va bate soția/partenera (violență psihologică), apoi să o lovească (violență fizică) și să-i spună că ea „l-a provocat”, deoarece s-a comportat nepotrivit (violență emoțională). Pe măsură ce timpul trece, bătăile pot să devenă mai frecvente, să aibă o durată mai mare și/sau să provoace traumatisme mai grave.

Violența domestică în relație cu poliția

30%

20-30%

5%

din toate apelurile făcute la poliție sunt legate de potențiale cazuri de VD

din timpul de activitate al poliției este dedicat investigării cazurilor de violență domestică

din cazurile de violență domestică din Marea Britanie se finalizează cu condamnări

Un factor explicativ al acestor statistici este dificultatea de a gestiona cazurile de violență: Un raport de audit din Marea Britanie (2014) a arătat că mulți polițiști au considerat cazurile de VD ca fiind deosebit de dificile din cauza complexității emoționale, a mizelor mari și a eventualității apelurilor în cazurile recurente.
Într-un sondaj din 2017 efectuat în Marea Britanie, complexitatea colectării probelor și nevoia de intervenții repetate au fost menționate drept cauze de disconfort.

VD ia diverse forme, este dificil de identificat și poate avea efecte de lungă durată.

Consecințele cele mai evidente și ușor de identificat sunt rănile cauzate de abuzul fizic. Cu toate acestea, majoritatea acestor semne dispar în timp.
Violența sexuală în context domestic este mult mai dificil de identificat, deoarece adesea indiciile de natură fizică nu sunt prezente (de exemplu, prezența materialului seminal are o relevanță probatorie diferită în acest context față de cazurile în care sunt implicate persoane fără o relație de parteneriat între ele).
Abuzul financiar apare atunci când agresorul cauzează prejudicii economice victimei (îi cheltuie banii, o forțează să-i dea salariul sau proprietatea, cauzează datorii semnificative pe numele acesteia etc.).
Traumele psihologice pe termen lung pot fi cauzate de toate tipurile de abuz și sunt extrem de dificil de recunoscut.

Prezentare generală a legislației naționale, europene și internaționale

Prezentare generală a legislației naționale privind violența domestică

Legea nr. 217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată, cu completările și modificările ulterioare;
Legea nr. 30 din 17 martie 2016 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice;
Legea nr. 26 din 28 februarie 2024 privind ordinul de protecție;
Legea nr. 292 din 20 decembrie 2011 a asistenței sociale;
Ordinul nr. 2525 din 7 decembrie 2018 privind aprobarea Procedurii pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică.

Convenția de la Istanbul și implicațiile sale pentru activitatea poliției

Prevenirea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice și asigurarea unei cooperări eficiente între mai multe autorități responsabile

Poliția ar trebui să colaboreze cu alți profesioniști, cum ar fi furnizorii de servicii medicale, asistenții sociali și profesioniștii care își desfășoară activitatea în adăposturile pentru victimele VD.

Implementarea unor politici coordonate și a colectării de date, pentru a cuprinde toate măsurile relevante pentru prevenirea violenței împotriva femeilor și a VD

Poliția ar trebui să cunoască foarte bine legile în vigoare privind violența împotriva femeilor și VD. Polițiștii trebuie să colaboreze cu alți profesioniști în procesul colectării de date.

Protejarea și asistarea tuturor victimelor violenței împotriva femeilor și VD, precum și a martorilor, în toate etapele investigației și procedurilor judiciare

Poliția ar trebui să fie bine informată în legătură cu riscurile la care se expun victimele și martorii, acționând în consecință (cum ar fi interogarea separată a bărbaților și femeilor).

Stabilirea unor mecanisme juridice cu scopul de a incrimina violența împotriva femeilor și violența domestică și de a facilita urmărirea penală a agresorilor

Poliția ar trebui să cunoască tipurile de dovezi care trebuie colectate pentru a permite urmărirea penală a agresorilor.

Asigurarea formării interdisciplinare și sensibile la aspecte legate de gen, cu privire la violența bărbaților împotriva femeilor și fetelor

Departamentele de poliție ar trebui să ofere agenților cursuri de instruire adecvate.

Directiva UE privind drepturile victimelor 2012/29 și activitatea poliției

Îmbunătățirea accesului la despăgubiri pentru victime

Colectarea dovezilor poate fi utilă în obținerea unor despăgubiri financiare (de exemplu, costul prejudiciilor, pensie alimentară, elemente de abuz financiar).

Creșterea eficienței participării victimelor la procedurile penale

Efectuarea investigațiilor într-un mod care să ia în considerare urmările abuzului asupra victimelor, astfel încât acestea să fie în măsură să ofere declarații credibile.

Facilitarea accesului victimelor din grupuri vulnerabile la servicii de sprijin specializat

Extinderea procesului de referire pentru posibilele victime, astfel încât acestea să poată primi ajutorul necesar, ceea ce va conduce la reducerea apelurilor recurente la poliție.

Îmbunătățirea accesului victimelor la informații și a raportării infracțiunilor

Facilitarea accesului victimelor sau al reprezentanților acestora (de exemplu, profesioniștii care oferă sprijin victimelor violenței domestice) la informațiile legate de investigațiile în desfășurare.

Alinierea eficientă a măsurilor de protecție la nevoile specifice ale victimelor

Emiterea ordinelor de protecție și alte măsuri pot ajuta poliția în luarea deciziilor când se confruntă cu situații ambigue (zone „gri”).

Directiva UE 2024/1385 privind combaterea violenței împotriva femeilor și relevanța acesteia pentru activitatea poliției

Măsuri de prevenire a violului și de îmbunătățire a cunoștințelor privind consimțământul

Victimei nu îi revine sarcina de a demonstra că a spus „nu” (în situațiile în care acest lucru nu este posibil, de ex. când s-a aflat sub influența drogurilor sau a alcoolului).

Încadrarea căsătoriei forțate și a mutilării genitale feminine ca infracțiuni

Fiind practici prevalente în unele culturi, polițiștii ar trebui să le distingă relevanța și să le poată identifica semnele.

Interzicerea divulgării informațiilor private în mediul online fără consimțământ, precum și a „cyber-flashing-ului”

Unități specializate de poliție care se axează pe cazurile de abuz/ violență cibernetică. Polițiștii ar trebui să depisteze semnele de hărțuire cibernetică.

Dezvoltarea unor noi proceduri de raportare

Ar trebui să existe metode de raportare care să permită victimelor și altor persoane cheie accesul la informații relevante. În special prin utilizarea metodelor digitalizate.

Asistență specializată pentru victime (de exemplu, servicii medicale și de sănătate sexuală și reproductivă)

Ar trebui să existe proceduri pentru referirea către aceste servicii și polițiștii ar trebui să fie familiarizați cu acestea.

Temele următoarelor module

Există în total șapte module de formare. Aici puteți afla mai multe despre fiecare dintre ele și puteți începe să le studiați.

Controlul Coercitiv

Se referă la o serie de tactici folosite de agresori pentru a-și menține puterea și controlul asupra victimelor.
Aceste tactici au adesea loc pe perioade lungi de timp și pot avea efecte devastatoare asupra sănătății mintale a victimei și asupra sentimentului de autonomie al acesteia.
Controlul coercitiv și efectele sale sunt adesea trecute cu vederea sau neînțelese.

Această sesiune de formare va contribui la o mai bună înțelegere de către cursanți a conceptului de control coercitiv, a impactului negativ pe care îl produce asupra victimei, și le va consolida capacitatea de a-i recunoaște semnele și de a interveni în mod corespunzător.

Evaluarea riscului

Fiind primii profesioniști care intervin în cazurile de violență domestică, polițiștii trebuie să decidă adesea care este cel mai bun mod de a asigura siguranța victimelor.
Au fost concepute diverse abordări pentru evaluarea riscului, însă deocamdată nu există un instrument perfect.
Poliția a semnalat existența unor discrepanțe între instrumentele elaborate pentru evaluarea riscului și realitățile practice ale intervenției din teren.

În cadrul sesiunii de formare, cursanții vor învăța cum pot fi utilizate instrumentele de evaluare a riscului pentru a îmbunătăți răspunsul la cazurile de VD și cum să comunice mai bine cu victimele și agresorii. De asemenea, li se va oferi ocazia să își dezvolte abilitățile prin exerciții practice, precum simularea unor scenarii de evaluare a riscului utilizând jocul de rol.

Răspunsul la Violența Domestică (VD) prin Colaborare Interinstituțională

Violența domestică este un subiect complex care necesită implicarea mai multor tipuri de furnizori de servicii:

Polițiști/Procurori protejează victimele, arestează (și urmăresc penal) agresorii și aplică ordinele de protecție.
Profesioniștii care oferă suport victimelor violenței domestice (VD) oferă sprijin victimelor (consiliere, servicii juridice, adăpost temporar)
Asistenții sociali oferă sprijin victimelor și familiilor lor (în special copiilor)
Furnizori de servicii medicale tratează efectele abuzului asupra sănătății fizice și mintale
Profesioniștii din programele destinate agresorilor lucrează cu autorii actelor de VD (în principal bărbați) pentru a le schimba convingerile și comportamentele și pentru a garanta siguranța supraviețuitorilor.

Acești furnizori de servicii menționați anterior au scopuri și interese care se suprapun, și care uneori se contrazic între ele. Colaborarea interinstituțională urmărește să minimizeze opoziția și să maximizeze cooperarea. Elementele cheie ale colaborării includ:

Responsabilități: Cine se ocupă de ce? (oficial sau neoficial)
Comunicare: Cum, când și ce informații sunt comunicate între diferiți actori?
Gestionarea datelor: Ce date pot fi împărtășite între profesioniști și în ce format?

În cadrul acestei sesiuni de formare, se vor explora modalitățile prin care polițiștii pot colabora cu profesioniști din alte instituții și organizații pentru a-și îmbunătăți activitatea.

Lucrul cu victimele de gen feminin

Trauma prin care trec victimele poate face „dificilă” intervievarea și implicarea lor în etapele ulterioare ale investigației.
Victimele pot experimenta retrăiri ale evenimentului traumatic și/sau pot încerca să evite orice lucru le amintește de traumă. De asemenea, acestea pot manifesta un comportament agresiv, nesăbuit sau autodistructiv din cauza fricii de amenințări ulterioare cu violența.
Mai mult, acestea pot avea percepții distorsionate, sentimente de vinovăție, rușine, remușcare și distanțare sau izolare de prieteni sau familie, deseori cauzate de agresori.
Modul în care victimele interacționează cu poliția poate fi afectat de experiențele anterioare cu agenții de poliție sau de alte prejudecăți cu care s-au confruntat. De asemenea, stereotipurile sau convingerile polițiștilor pot afecta negativ atât interacțiunile cu victimele, cât și investigația.
Polițiștii trebuie să pună în balanță mai mulți factori atunci când răspund la cazurile de violență domestică. Abilitatea lor de a face acest lucru ar fi mai adecvată (și mai rapidă) dacă ar avea o înțelegere mai bună asupra perspectivelor victimelor.

În cadrul acestei sesiuni de formare, cursanții vor dobândi o imagine asupra experiențelor victimelor de gen feminin care au avut contact cu poliția pe perioada investigațiilor.

Lucrul cu agresorii

Agresorii manipulează adesea victimele și furnizorii de servicii pentru a-și menține (și masca) relațiile abuzive.
Acest lucru este mai ușor de realizat, deoarece trauma psihologică și comportamentul victimelor îi fac adesea pe agresori să pară ca fiind cei „raționali” sau „calmi”.
Mai mult, manipularea întreprinsă de agresori este posibilă și din cauză că poliția răspunde de obicei la incidente punctuale de VD și nu poate identifica tiparul pe termen lung al abuzului.

În cadrul sesiunii de formare, cursanții se vor familiariza cu strategiile folosite de agresori pentru a manipula sistemul (poliția). De asemenea, participanții vor deprinde abilități de a contesta comportamentul agresorilor și de a-i trage la răspundere.

Utilizarea datelor și a instrumentelor digitale

Progresele tehnologice și disponibilitatea datelor au revoluționat multe aspecte ale activității poliției.
Cu toate acestea, în multe zone, aceste instrumente nu sunt utilizate pe deplin pentru a îmbunătăți activitatea polițiștilor în domeniul VD.
Datele pot fi utilizate pentru a ajuta poliția în identificarea tiparelor de abuz care sunt dificil de identificat altfel. De asemenea, acestea pot fi utilizate pentru a îmbunătăți evaluarea riscului.
Mai mult, poliția ar putea utiliza instrumentele digitale pentru a facilita accesul la informații relevante atât al victimelor, cât și al altor furnizori cheie de servicii de suport.

Această formare include exemple din întreaga lume despre modul de utilizare a datelor și instrumentelor digitale pentru a îmbunătăți răspunsul la cazurile de violență domestică.